Despre mine

Fotografia mea
Murani, Timis, Romania
După cum credeţi sunt creţ, înalt şi văd lumea în felul meu

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Primul meu parţial

      Totul a început cu trezirea, începe creierul să lucreze... ce m-am trezit? aaa! am parţial azi, cât ii ceasu? 9.20... puteam să stau până la 10.20 şi aveam timp să mânc+altele şi ajungeam jos până la 10.20...
Schimbat, sătul şi frezat, plec spre facultă împreună cu un prieten, pe drum am făcut pe profesorul, mândru de cunoştinţele mele, ajunsi la facultă ne mai întâlnim cu câţiva colegi şi discutam, se dă alarma!! se intră... toată lumea spre sală de parţial, ajunsi acolo surpriza 50+ de oameni trecuţi de 40 de ani aşteptau şi ei, printre care o doamna ma întreabă...

Doamna: -Voi ce aveţi aicea?
Eu: -Parţial ...
Doama: -În ce sală?
Eu: -138...
Doamna: -Oh şi noi :)
Eu: - ??????? o.O
    
      Stăm noi şi aşteptăm ce aşteptăm şi suntem chemaţi în altă sală, nah fain ne aşezăm în spatele sălii 3 în bancă (eu în mijloc + 2 prieteni f f f buni de o parte şi de alta) şi stăm... deodată începe mutarea, în fiecare bancă câte 3 ( heh ce bn ne-am pus), deodată profu strigă în ureche mutăte acolo (cry), după terminarea mutării imi fac curaj şi mă uit cine îmi sunt colegi, surpiză tot prietenii mei f f f buni (yeah!!! victory), în fine se dictează subiectele, pe 6 rânduri (cry again), după care se lasă liniştea... partea rea, după explicaţile mele pe care pun pariu că nimeni nu a înţeles nimic, toţi se aşteptau să ştiu tot, nu ştia să scriu nimic, aveam un lapsus (cry în hohote deja).
      
     Sala se golea destul de repede, eu eram calm şi liniştit (tot transpirat şi speriat, ce mă fac? ce mă fac?! cap sec...) după care inspiraţia a venit o ocheală în stânga, dreapta şi mult în faţă (avantaj să fii înalt) mi-am adus aminte ceve ceva şi am început să scriu. Între timp profesorul făcea pe durul, ,,tu! în ultima bancă!" şi din astea, deodată profu a primit un telefon, nah fain iasă din sală (oh da!) haos, gălagie, schimb de foi etc. , intră profu, linişte...am stat până când mai erau 30 de minute până să predau lucrarea, de scris am scris la toate subiectele ceva, nush ce au să zică corectorii când văd primu exerciţiau ăla de 4 puncte :D.
Per total, a fost interesant primul meu parţial, din care am tras o concluzie importantă, nu ajunge ce se face în clasă, ca să devii inginer trebuie să pui umărul la treabă, sau banii şi pacheţelu (eu pun umărul).
    
      P.S. când aud cuvântul inginer mă face să mă gândesc la oameni deştepţi, dar în Românica noastra titulatura de inginer se cumpără en-gros, ceea ce-i păcat deoarece mulţi oameni privesc inginerii cum îi priveam şi eu odată, oameni care au pierdut timpul încă 3-6 ani prin bănci, dar nu-i aşa unu care termină o facultate fară plăsuţe merită tot respectul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu